Sotia ascultatoare




Era odata un om care a muncit toata viata si a economisit toti banii.
Si era foarte zgarcit cand venea vorba de banii lui.

Chiar inainte sa moara i-a spus sotiei:
- Cand voi muri, vreau sa pui toti banii mei in sicriu cu mine. Vreau sa iau banii in viata de veci cu mine.
Si a pus-o pe sotie sa ii promita din toata inima ca, atunci cand va muri, ea va pune toti banii in sicriu cu el.

Si a murit.
Era intins in sicriu, sotia statea alaturi – imbracata in negru, iar prietena ei statea langa ea.
Cand s-a terminat ceremonia si groparii se pregateau sa inchida sicriul, sotia spuse:
- Stati un moment!

Avea o cutie mica de metal cu ea. S-a apropiat cu cutia si a pus-o in sicriu. Apoi groparii au inchis sicriul si l-au coborat in groapa.

Prietena ei spuse:
- Draga, stiu ca nu esti atat de nebuna incat sa pui toti banii acolo impreuna cu sotul tau.
Sotia loiala raspunse:
- Asculta, sunt crestina. Nu pot sa imi retrag cuvantul. I-am promis ca voi pune banii aceia in sicriu cu el.

- Vrei sa spui ca ai pus toti banii aceia in sicriul lui ?!?!?
- Sigur ca da, raspunse nevasta. I-am strans pe toti, i-am pus in contul meu si i-am scris un cec... Daca poate sa-l incaseze, atunci ii poate cheltui....

Cele 7 minuni ale lumii

Unui grup de elevi i s-a cerut să recompună lista celor şapte minuni ale lumii, adaptată timpurilor pe care le trăim. Au existat multe diferenţe, dar iată lucrările care au obţinut calificative maxime:1. Piramidele din Egipt2. Taj Mahal3. Marele Canion4. Canalul Panama 5. Empire State Building 6. Basilica San Pietro din Roma

7. Marele zid chinezesc

În timp ce se citeau lucrările, profesorul a observat că o elevă încă mai scria. Profesorul a întrebat-o dacă are dificultăţi şi ea a răspuns:- E atât de greu să decizi, sunt atâtea minuni pe lume!Profesorul a întrebat-o dacă o poate ajuta. Studenta a ezitat puţin şi apoi a răspuns:- Cred că cele şapte minuni ale lumii sunt:1. A vedea2. A auzi3. A mângâia4. A savura5. A simţi6. A râde

7. A iubi

Colegii au rămas tăcuţi. Aceste lucruri sunt aşa de simple încât nu ne dăm seama cât sunt de minunate!

Nu uita: Lucrurile preţioase nu pot fi cumpărate sau construite de om.


O zi buna

Praful

Amintiţi-vă că un strat de praf protejează lemnul mobilelor... O casă se transformă în cămin când poţi să scrii "Te iubesc" pe praful de pe mobilă.Eu singură munceam cel puţin 8 ore în fiecare sfârşit de săptămână pentru a lăsa totul perfect "pentru cazul că vine cineva". In final, am înţeles că "nu venea" nimeni, pentrucă toată lumea îşi trăia viaţa petrecând-o bine !!!


Acuma, dacă vine cineva, nu trebuie să explic în ce condiţii este casa : sunt mult mai interesaţi să mă asculte despre lucrurile pe care le-am făcut ca să-mi trăiesc viaţa şi să mă distrez. Dacă nu ţi-ai dat seama...Viaţa este scurtă, petrece-o bine !Fă curat, dacă e nevoie... Dar ar fi mai bine să pictezi un tablou sau să scrii o scrisoare, să faci o prăjitură sau un desert, să plantezi o sămânţă, să te gândeşti la diferenţa între "a vrea" şi "a trebui".


Fă curat, dacă e nevoie, dar nu ai mult timp...
Cu atâtea plaje pentru înotat şi munţi de escaladat, râuri de navigat, o berică de băut, muzică de ascultat, cărţi de citit, prieteni de iubit şi viaţă de trăit.

Fă curat, dacă e nevoie, dar...
Lumea de afară : cu soarele pe faţă, aerul în păr, zăpada care cade, o răpăială de ploaie...Ziua asta nu se mai întoarce...

Fă curat, dacă e nevoie, dar...
Ţine cont că bătrâneţea va sosi şi nu mai eşti ca acuma...Şi când îţi vine rândul să pleci, te vei transforma tot în praf
Transmite-l tuturor femeilor minunate din viaţa ta...
Eu am facut-o deja !

Tamplarul

Un batrân tâmplar se afla în pragul pensionarii. Era înca în putere de aceea patronul sau îl mai dorea la lucru în echipa sa. Cu toate acestea batrânul era hotarât sa se retraga, pentru a duce o viata mai linistita alaturi de familie. Renunta la un salariu bunicel dar prefera linistea. Cu parere de rau pentru pierderea unui mester asa de priceput, patronul îi ceru sa mai construiasca doar o singura casa.
Batrânul accepta, însa nu mai punea suflet în ceea ce facea. Chema ajutoare nepricepute si folosea scânduri nepotrivite. Si lui îi era rusine de cum arata ultima lucrare. Când în cele din urma o ispravi, patronul veni sa o vada. Îi darui tâmplarului cheia de la intrare, zicându-i:
- Aceasta este casa ta, darul meu pentru tine!
Tâmplarul ramase uimit. Ce mare rusine! Daca ar fi stiut ca îsi zideste propria casa, atunci ar fi facut-o cu totul altfel. Asa e si cu noi. Ne construim vietile, punând în ele adeseori nu tot ceea ce e mai bun. Apoi, cu uimire, realizam ca trebuie sa traim în casa care tocmai ne-am construit-o. Daca am putea-o reface, am face-o mult diferita. Însa nu ne putem întoarce înapoi. Ia aminte! Tu esti tâmplarul. În fiecare zi bati un cui, asezi o scândura sau ridici un perete. Viata e întocmai cum ti-o cladesti. Alegerea pe care o faci azi zideste casa în care vei locui mâine.
Deci nu uita: Ce faci, te face!

Regele

Un rege îşi puse curtea la încercare pentru un post important. Numeroşi oameni puternici şi înţelepţi se aflau în jurul lui.

- Înţelepţilor, spuse regele, am o problemă şi vreau să văd care dintre voi este în stare să o rezolve.

Îi conduse pe oameni la o uşă enormă, mai mare decât văzuse cineva vreodată. Regele le replică:

- Aici vedeţi cea mai mare şi cea mai grea uşă din regatul meu. Care dintre voi poate să o deschidă?

Unii dintre curteni scuturară doar din cap. Alţii, care se numărau printre cei înţelepţi, se uitară la uşă mai de aproape, dar recunoscură că nu pot să o facă. Atunci când înţelepţii spuseră asta, restul curţii consimţi că această problemă era prea dificil de rezolvat.

Un singur vizir se duse la uşă. O examină cu ochii şi cu degetele, încercă mai multe modalităţi de a o deschide şi, în cele din urmă, o trase cu o smucitură puternică. Şi uşa se deschise.

Fusese lăsată întredeschisă numai, nu închisă complet, şi nimic altceva nu fusese necesar, decât bunăvoinţa de a realiza ceva şi curajul de a acţiona cu îndrăzneală.

Regele spuse:

- Vei primi postul de la curte, pentru că tu nu te bizui doar pe ceea ce vezi sau auzi; tu îţi pui propriile puteri în joc şi ai riscat o încercare.