Se afișează postările cu eticheta NASA. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta NASA. Afișați toate postările

Pestera Movile

Descoperită de geologul român Cristian Lascu în 1986, Peştera Movile, situată în apropierea oraşului Mangalia, este singurul loc de pe glob care ar scăpa neatins în cazul în care viaţa de pe Pământ ar înceta să existe, potrivit NASA. În acest moment, peştera este în conservare şi singurii care au acces la ea sunt cercetătorii.
Aflată în regiunea Dobrogei, Movile este una dintre cele mai vestite peşteri din lume, atrăgând interesul cercetătorilor români şi străini, dar şi a mai multor echipe de specialişti de la NASA. După ce lucrările s-au terminat, a fost acoperită cu o placă de beton şi peste tot sunt semne de avertizare, pentru că înăuntru este un mediu sulfuros, toxic pentru om. Peştera nu poate fi vizitată decât de specialişti, în echipe de 2-3 persoane, iar durata unei vizite nu trebuie să depăşească două ore.

Peştera păstrează secretul originii vieţii
“Marte subpământean”, aşa cum au denumit specialiştii de la NASA ecosistemul care s-a format în Peştera Movile, este casă pentru 200 de vieţuitoare nevertebrate, printre care viermi, melci, gândaci, scorpioni, izopode, lipitori, miriapode. Peste 35 de specii erau complet necunoscute la momentul descoperirii peşterii. Locuitorii subterani au o culoare pală, iar ceea ce îi diferenţiază complet de rudele lor de la suprafaţă este lipsa totală a vederii şi antenele de proporţii gigantice pe care le folosesc pentru a se deplasa pe întuneric.
Descoperitorul peşterii, dr. Cristian Lascu, crede că în peştera aceasta trăiesc specii care au reuşit să supravieţuiască milioane de ani, iar refugiul lor în subteran îşi are începuturile în epoca de gheaţă. Una dintre teoriile genezei susţine că populaţia peşterii a fost izolată în urmă cu cinci milioane jumătate de ani, când nivelul Mării Negre a scăzut simţitor. În acel timp, cei mai apropiaţi strămoşi ai omului de azi erau maimuţele din sudul Africii.
Totodată, Larry Lemke de la centrul de cercetare NASA a asemănat condiţiile de viaţă din peştera Movile cu cele de pe Marte. Lemke, care lucrează la o misiune de cerecetare a existenţei vieţii pe Planeta Roşie, crede că este posibil să fi existat forme de viaţă pe aceasta, în urmă cu 3,5 miliarde de ani, când Marte era mai caldă. Cazul Peşterii Movile a readus speranţa găsirii unor forme de viaţă incipiente în subteranul planetei, unde există surse de apă lichidă caldă.
Rezervaţie speologică unică în lume
Peştera Movile se afla fix în zona de exploatare a companiei Chevron, careia i s-au alocat trei blocuri de teren în regiunea Dobrogea din sud-estul României: Blocul 17 (Costineşti), Blocul 18 (Vama Veche) şi Blocul 19 (Adamclisi). Din fericire, exploatarea a fost oprită, iar peştera a rămas intactă pe toată lungimea ei de 300 de metri, cu galerii joase de 1-2 metri. Şi în perioada comunistă peştera a fost în pericol. Atunci, se dorea construirea unei termocentrale, idee la care liderii comunişti au renunţat.
Descoperirea peşterii i-a inspirat nu doar pe cercetători, ci şi pe scenariştii americani. Producţii cinematografice precum „The Ends of the Earth: Secret Abyss of Movile Cave” şi „The cave” au la bază povestea incredibilă a Peşterii Movile.
stiridebine.ro

Roverul Curiosity ii uimeste pe cercetatori

NASA sapa prima gaura pe Planeta Marte. Roverul Curiosity ii uimeste pe cercetatori

Roverul Curiosity a reusit sa sape o gropa de forma cilindrica in stanca de pe Marte. Este o realizare importanta a robotului care a ajuns, in vara anului trecut, pe planeta vecina, intr-o incercare de a afla daca aceasta poate fi sau nu favorabila vietii. Curiosity a luat putina pudra rezultata in urma forajului, cam o cantitate de marimea unei aspirine, pe care o va analiza in minilaboratoarele cu care este dotat.
Roverul are o unealta pentru a da gauri pozitionata la capatul bratului sau lung de peste 2 metri. Gaura realizata de el are adancimea de aproape 6,5 cm si diametrul de 1,5 cm, si a fost facuta in 7 minute. Specialistii care lucreaza la acest proiect sustin ca ar putea descoperi, astfel, numeroase semne care sa ii lamureasca daca pe aceasta planeta vecina a existat apa.
Aceasta procedura a fost atat de complexa, inca inginerii si-au petrecut zile intregi programandu-l pe Curiosity sa realizeze maneva. "A fost o executie perfecta", a declarat inginerul AVI Okon, de la Jet Propulsion Laboratory al NASA.
Abia saptamana care vine cercetatorii vor sti cat de multa pudra a reusit sa colecteze robotul, insa ei spera ca acesta a reusit sa stranga suficienta pentru a realiza toate testele necesare.
Dupa ce aceasta operatiune se va termina, Curiosity va porni intr-o alta misiune, care va dura 9 luni. El se va indrepta spre un munte, un loc in care cercetatorii spera ca va reusi sa gaseasca semne ale unor molecule organice, elemente esentiale ale vietii.
yoda.ro