Sistemul solar 25

 

Poveste despre sistemul solar

Te-ai uitat vreodată în sus, spre cerul însorit? Acea minge mare, caldă și strălucitoare se numește Soarele. În povestea noastră, îl vom numi Sunny, și el este șeful unui cartier foarte special numit Sistemul Solar.

Sunny este o stea uriașă și înflăcărată și este atât de cald încât toți prietenii lui dansează și se învârt în jurul lui în cercuri mari.

Haideți să-i cunoaștem pe cei opt cei mai buni prieteni ai lui Sunny, care locuiesc în cartierul lui!

1. Mercur, Vitezomanul

Primul prieten este Mercur. Mercur este cel mai aproape de Sunny, așa că trebuie să alerge cel mai repede! Zoom! El gonește în jurul lui Sunny mai iute decât oricine altcineva. Este mic, stâncos și se mișcă ca fulgerul.

2. Venus, Planeta Fierbinte

Urmează Venus. Lui Venus îi place să poarte pături groase și noroase, ceea ce o face cea mai fierbinte planetă dintre toate – chiar mai fierbinte decât Mercur! O poți vedea uneori strălucind puternic pe cer, ca o frumoasă stea de dimineață sau de seară.

3. Pământul, Dulcea Noastră Casă

Apoi este Pământul, iar acesta este prietenul nostru preferat! Pământul este acoperit cu apă albastră și pământ verde. Este singurul loc pe care îl știm că are veverițe, balene, copaci și pe tine! Pământul este exact la distanța potrivită de Sunny pentru a ne ține de cald, dar nu prea fierbinte.

4. Marte, Prietenul Roșu

Următorul este Marte, care arată ca o minge roșie ruginită! De aceea i se mai spune „Planeta Roșie”. Marte este puțin mai mic decât Pământul, iar oamenii de știință adoră să trimită roboți exploratori mici să-l viziteze și să vadă ce mai face.

5. Jupiter, Gigantul

După Marte vine Jupiter, cel mai mare și mai puternic prieten din cartier! Este atât de uriaș încât toate celelalte planete ar putea încăpea în el. Jupiter este o minge gigantică de gaze care se învârt, și are un punct roșu uriaș, care arată ca un uragan permanent.

6. Saturn, Regele Hula-Hoop

Iată-l pe Saturn, cel mai elegant prieten! Saturn are mii de inele frumoase și strălucitoare, făcute din gheață și rocă, care se învârt în jurul lui ca un hula-hoop gigant. Arată uimitor!

7. Uranus, Cel Adormit

Faceți cunoștință cu Uranus (se pronunță: U-RA-nus). Majoritatea planetelor se învârt ca niște titireze, dar Uranus se învârte pe o parte, de parcă a căzut și se rostogolește prin spațiu! Este de culoare albastru-verzui și este foarte departe, așa că este super-rece.

8. Neptun, Surferul Vântos

Ultimul prieten este Neptun. El este cel mai îndepărtat de Sunny, așa că este cea mai rece și mai vântoasă planetă. Neptun este un albastru profund, închis, și uneori are furtuni gigantice, rapide, care se deplasează pe suprafața sa.

Noapte Bună, Prieteni Spațiali!

Și acesta este întregul cartier! Opt planete minunate, toate învârtindu-se în jurul șefului lor mare și luminos, Sunny Soarele.

Nu uita, de fiecare dată când te uiți la cer, te uiți la casa lor mare și frumoasă din spațiu!

Pestera Movile

Descoperită de geologul român Cristian Lascu în 1986, Peştera Movile, situată în apropierea oraşului Mangalia, este singurul loc de pe glob care ar scăpa neatins în cazul în care viaţa de pe Pământ ar înceta să existe, potrivit NASA. În acest moment, peştera este în conservare şi singurii care au acces la ea sunt cercetătorii.

Aflată în regiunea Dobrogei, Movile este una dintre cele mai vestite peşteri din lume, atrăgând interesul cercetătorilor români şi străini, dar şi a mai multor echipe de specialişti de la NASA. După ce lucrările s-au terminat, a fost acoperită cu o placă de beton şi peste tot sunt semne de avertizare, pentru că înăuntru este un mediu sulfuros, toxic pentru om. Peştera nu poate fi vizitată decât de specialişti, în echipe de 2-3 persoane, iar durata unei vizite nu trebuie să depăşească două ore.

Peştera păstrează secretul originii vieţii

“Marte subpământean”, aşa cum au denumit specialiştii de la NASA ecosistemul care s-a format în Peştera Movile, este casă pentru 200 de vieţuitoare nevertebrate, printre care viermi, melci, gândaci, scorpioni, izopode, lipitori, miriapode. Peste 35 de specii erau complet necunoscute la momentul descoperirii peşterii. Locuitorii subterani au o culoare pală, iar ceea ce îi diferenţiază complet de rudele lor de la suprafaţă este lipsa totală a vederii şi antenele de proporţii gigantice pe care le folosesc pentru a se deplasa pe întuneric.

Descoperitorul peşterii, dr. Cristian Lascu, crede că în peştera aceasta trăiesc specii care au reuşit să supravieţuiască milioane de ani, iar refugiul lor în subteran îşi are începuturile în epoca de gheaţă. Una dintre teoriile genezei susţine că populaţia peşterii a fost izolată în urmă cu cinci milioane jumătate de ani, când nivelul Mării Negre a scăzut simţitor. În acel timp, cei mai apropiaţi strămoşi ai omului de azi erau maimuţele din sudul Africii.

Totodată, Larry Lemke de la centrul de cercetare NASA a asemănat condiţiile de viaţă din peştera Movile cu cele de pe Marte. Lemke, care lucrează la o misiune de cerecetare a existenţei vieţii pe Planeta Roşie, crede că este posibil să fi existat forme de viaţă pe aceasta, în urmă cu 3,5 miliarde de ani, când Marte era mai caldă. Cazul Peşterii Movile a readus speranţa găsirii unor forme de viaţă incipiente în subteranul planetei, unde există surse de apă lichidă caldă.

Rezervaţie speologică unică în lume

Peştera Movile se afla fix în zona de exploatare a companiei Chevron, careia i s-au alocat trei blocuri de teren în regiunea Dobrogea din sud-estul României: Blocul 17 (Costineşti), Blocul 18 (Vama Veche) şi Blocul 19 (Adamclisi). Din fericire, exploatarea a fost oprită, iar peştera a rămas intactă pe toată lungimea ei de 300 de metri, cu galerii joase de 1-2 metri. Şi în perioada comunistă peştera a fost în pericol. Atunci, se dorea construirea unei termocentrale, idee la care liderii comunişti au renunţat.

Descoperirea peşterii i-a inspirat nu doar pe cercetători, ci şi pe scenariştii americani. Producţii cinematografice precum „The Ends of the Earth: Secret Abyss of Movile Cave” şi „The cave” au la bază povestea incredibilă a Peşterii Movile.

stiridebine.ro

Viaţă de pe Terra ar fi venit de pe Marte

Primele forme de viaţă de pe Terra au apărut de fapt pe Marte şi au ajuns pe Pământ prin intermediul meteoriţilor, se arată într-un nou studiu realizat de un cercetător american, informează dailymail.co.uk, citată de gandul.info.
Un element despre care se crede că este crucial pentru apariţia formelor de viaţă se găsea doar la suprafaţa planetei Marte, spune geochimistul Steven Benner, de la Westheimer Institute for Science and Technology din Gainesville, Florida.

Acesta spune că "seminţele" din care au apărut formele de viaţă au ajuns probabil pe Terra prin intermediul unor meteoriţi desprinşi din Marte în urma unor coliziuni sau erupţii vulcanice.

Profesorul Benner este de părere că o variantă minerală oxidată a elementului molibden - crucială pentru apariţia formelor de viaţă - nu se găsea decât pe Marte. Despre această variantă minerală oxidată a molibdenului se crede că a fost elementul catalizator care a ajutat moleculele organice să se dezvolte în primele forme de viaţă.

"În plus, studii recente au arătat că aceste condiţii potrivite pentru apariţia formelor de viaţă pot exista încă pe Marte", a mai spus Benner, care a mai explicat că varianta minerală oxidată a molibdenului influenţează modul de formare a structurilor vii.

Această variantă a molibdenului nu ar fi putut exista pe Pământ în momentul în care au apărut primele forme de viaţă, pentru că, în urmă cu trei miliarde de ani, suprafaţa Terrei conţinea foarte puţin oxigen, spre deosebire de Marte, a spus Benner.

Toate aceste dovezi arată că, cel mai probabil, viaţa a apărut pe Pământ adusă de pe Marte cu ajutorul meteoriţilor.

Cercetătorii se confruntă cu două paradoxuri în ceea ce priveşte modul în care formele de viaţă au apărut pe Terra.

Primul este numit de Benner "paradoxul gudronului" - toate formele de viaţă sunt făcute din materii organice, dar, dacă se adaugă energie (căldură, lumină etc.) moleculelor organice şi sunt lăsate să se manifeste, ele nu vor crea viaţă, ci se vor transforma în gudron, petrol etc.

"Anumite elemente par capabile să controleze tendinţa materiilor organice de a se transforma în gudron, în mod particular borul şi molibdenul, deci credem că mineralele care conţin ambele elemente sunt fundamentale pentru începutul vieţii", a spus profesorul, adăugând că analizele recente ale unui meteorit provenind de pe Marte au arătat că acesta conţinea bor, un element cheie pentru menţinerea vieţii.

Al doilea paradox este acela că formele de viaţă ar fi trebuit să se lupte să supravieţuiască pe Terra, la momentul apariţiei, pentru că pe atunci Pământul era cel mai probabil acoperit în totalitate de apă. Acest lucru ar fi împiedicat existenţa unei concentraţii optime de bor - care în prezent se găseşte numai în zone foarte aride. De asemenea, apa este corozivă pentru ARN (acid ribonucleic), despre care cercetătorii cred că este prima moleculă genetică ce a apărut pe Terra.

unimedia.info

Roverul Curiosity ii uimeste pe cercetatori

Roverul Curiosity a reusit sa sape o gropa de forma cilindrica in stanca de pe Marte. Este o realizare importanta a robotului care a ajuns, in vara anului trecut, pe planeta vecina, intr-o incercare de a afla daca aceasta poate fi sau nu favorabila vietii. Curiosity a luat putina pudra rezultata in urma forajului, cam o cantitate de marimea unei aspirine, pe care o va analiza in minilaboratoarele cu care este dotat.

Roverul are o unealta pentru a da gauri pozitionata la capatul bratului sau lung de peste 2 metri. Gaura realizata de el are adancimea de aproape 6,5 cm si diametrul de 1,5 cm, si a fost facuta in 7 minute. Specialistii care lucreaza la acest proiect sustin ca ar putea descoperi, astfel, numeroase semne care sa ii lamureasca daca pe aceasta planeta vecina a existat apa.

Aceasta procedura a fost atat de complexa, inca inginerii si-au petrecut zile intregi programandu-l pe Curiosity sa realizeze maneva. "A fost o executie perfecta", a declarat inginerul AVI Okon, de la Jet Propulsion Laboratory al NASA.

Abia saptamana care vine cercetatorii vor sti cat de multa pudra a reusit sa colecteze robotul, insa ei spera ca acesta a reusit sa stranga suficienta pentru a realiza toate testele necesare.

Dupa ce aceasta operatiune se va termina, Curiosity va porni intr-o alta misiune, care va dura 9 luni. El se va indrepta spre un munte, un loc in care cercetatorii spera ca va reusi sa gaseasca semne ale unor molecule organice, elemente esentiale ale vietii.

yoda.ro