Munca la birou nu mai este la moda

Andrew Keen este un antreprenor cu cetatenie britanica si americana, sceptic recunoscut si autor al cartilor "The Cult of the Amateur" si "Digital Vertigo". El ofera o perspectiva asupra muncii la birou in general si cum este influentata aceasta de tehnologie.

Dupa cum spune Keen, ne petrecem mare parte din timp la munca. De asemenea, cei mai multi dintre noi inca irosim timpul pe naveta, pentru a veni la birou, unde suntem platiti sa lucram in spatii restranse sau celebrele “cubicles”-uri. Unora le place. Altora, nu. 

Care este viitorul muncii, in contextul tehnologiei foarte avansate, la indemana oricui? Poate supravietui biroul traditional sau pe viitor vom lucra toti de acasa si ne vom intalni foarte rar cu sefii si colegii? Keen ofera cinci motive pentru care biroul secolului 20 a devenit istorie.
1. Avem la indemana tot soiul de dispozitive inteligente, oriunde mergem.
In 2020, estimeaza Ericsson, vor exista 50 miliarde dispozitive conectate la internet in toata lumea. Multe din acestea – precum masinile autonome si ochelarii inteligenti Google Glasses – vor face parte din internetul lucrurilor, asa cum il numeste vizionarul Kevin Ashton.
Va exista insa si un birou inteligent? Problema este legata de definitia biroului fix, destul de stupida, spune Keen. Biroul clasic nu este flexibil, adaptabil si nicidecum mobil. Reprezinta o ramasita a societatii industriale intr-o lume ultraconectata.
Astazi, nu mai avem nevoie sa calatorim, pentru a munci eficient. Munca merge alaturi de noi pretutindeni.
Orice lucru poate fi facut de pe telefon, tableta sau laptop. Cafeneaua cu wi-fi, smart car-ul sau avionul “inteligent”, toate ofera sansa maxima a productivitatii, intocmai ca un birou clasic.
Aceasta schimbare fundamentala este ilustrata excelent in cartea lui Scott Berkun, “The Year Without Pants: WordPress.com and the Future of Work”. Berkun si-a petrecut un an lucrand de pe platforma WordPress. Dupa cum spune in mod amuzant Berkun, “nu vom mai avea nevoie de pantaloni pe viitor”.
Munca se schimba. Companiile incep sa marginalizeze programul traditional de la 9.00 dimineata la 17.00 seara. Munca depinde tot mai des de creativitate, nu de ordinele date de sef.
Societatea se divizeaza intr-o elita mica a angajatilor foarte priceputi, interconectati si a celor “underclass”, care ofera o valoare mai redusa a muncii. Biroul clasic este pentru “oamenii modesti”, ideile modeste si companiile modeste, spune economistul Tyler Cowen. Daca doresti sa excelezi, trebuie sa “zbori” din biroul cubic si sa fii acompaniat de munca.
2. Ce se intampla insa cu diviziunea muncii?
Avem nevoie de birouri, unde oamenii pot sa lucreze, pot sa creeze, nu negam acest fapt. Totusi, tehnologia interconectata rezolva si acest impediment. Putem demola peretii biroului clasic. “Decesul biroului traditional” poate tine si de generatie. Dupa cum spune expertul in Generatia Y, Dan Schwabel, in lucrarea “Promote Yourself: The New Rules for Career Success”, generatia tinerilor “digitali” este orientata spre retele precum Mobileworks, care permit colaborarea. Revolutia imprimantelor 3D va inlocui fabricile obisnuite, asa cum le stim din mosi-stramosi. Co-fondatorul Netscape, Marc Andreesen, spune ca “software-ul inghite lumea”. Da. Dar inghite si biroul traditional, “din lemn”, la care ne petrecem orele de munca.
3. Tehnologia videoconferintelor (Skype) este atat de ieftina si eficienta, incat intalnirile virtuale sunt la fel de bune ca si cele fizice.
Videoconferinta ofera un multi-tasking mai eficient. Sa nu uitam si de YouTube, Vine si alte platforme video excelente. Timpul este de partea noastra si lucreaza in defavoarea biroului clasic, unde ne angajam sa venim “prin contract”.
4. Distinctia intre munca si relaxare este influentata de existenta emailului.
In secolul 20, mergeam la birou si apoi veneam acasa, unde ne relaxam sau ieseam cu prietenii. Emailul nu ne permite insa sa ne mai abandonam munca, oriunde am fi. Astfel, notiunea biroului traditional, abandonat si metamorfozat in cel “mobil”, devine o sabie cu doua taisuri. Potrivit criticului literar John Freeman, un angajat corporatist obisnuit primeste 200 de emailuri pe zi. Freeman vorbeste astfel despre Tirania Emailului, o situatie in care nu scapam niciodata de munca de la birou si nu mai mentinem limita traditionala intre munca si relaxare. 

 

5. De la Sao Paolo la Seul, de la Los Angeles pana in Beijing, naveta poate ocupa mai mult timp decat munca in sine; mega-orasele domina secolul 21, iar frecventarea biroului clasic devine demodata.
Cel mai mare obstacol in mega-orase va fi traficul. Unele din acestea vor oferi insa o retea atat de interconectata, incat oamenii vor putea lucra de oriunde. Pe masura ce viata urbana devine tot mai centralizata in marile orase, tot mai multi angajati productivi (si multumiti de jobul lor) vor prefera sa lucreze de acasa, bazandu-se pe tehnologiile comunicatiilor. Ideea “orasului inteligent” devine tot mai atractiva, scrie Keen. “Prefer insa notiunea de “angajat inteligent”; angajatul inteligent al viitorului va alege sa lucreze de la domiciliu, decat sa iroseasca timpul in trafic”, conchide Keen. 

manager.ro

Stresul la serviciu creste riscul unui infarct cu 23%

Potrivit unui studiu medical, munca in exces este bratara de aur (la picior). Oamenii cu joburi foarte stresante, care detin un control scazut in procesul de luare a deciziilor, prezinta un risc de infarct cu 23% mai mare decat ceilalti.


Multi oameni din zilele noastre, care traiesc intr-un ritm trepidant si sunt presati de problemele financiare, s-ar putea considera stresati la locul de munca, dar definitia autorilor studiului de la Lancet este mult mai precisa.

Astfel, ei considera ca stresul la munca implica foarte multe cerinte de la un singur individ, care nu are libertatea de a lua hotarari, despre cum si cand sa indeplineasca "ordinele" sefului.

Acest gen de stres afecteaza diversi angajati, de la cei cu joburi bine platite, pana la cei care muncesc pe salarii mici, a declarat unul dintre autorii studiului, profesorul Andrew Steptoe.

"Combinatia intre cerintele ridicate si controlul redus provoaca probleme", a spus Steptoe. "Pericolul este mai mare pentru cei care au joburi prost platite si executa mereu aceleasi operatiuni, precum muncitorii liniilor de asamblare, dar se extinde asupra intregului spectru social. Un medic poate fi foarte bun in meseria sa si poate simti ca are putin control asupra activitatii sale, in timp ce solicitarile asupra lui sunt uriase".

Unele forme de stres sunt insa subiective. "Este o combinatie intre rolul activitatii tale si modul in care percepi aceasta activitate, respectiv experienta furnizata de munca".

Pilotii de avioane reprezinta un alt grup unde cererile sunt uriase - dar unde controlul este redus - pilotii sunt constransi de orarul de zbor si conditiile meteorologice.

Studiul amanuntit a avut la baza un esantion de 200.000 de persoane, alese din sapte tari europene si reprezinta cea mai fidela oglindire a fenomenului stresului in randul angajatilor.

"Stresul la locul de munca este asociat cu riscul mic, dar consistent, al unei BOLI CRONICE, precum un infarct", a declarat profesorul Mika Kivimaki, de la UCL, care a coordonat studiul.

Cei 200.000 de subiecti au fost evaluati timp de 7,5 ani, perioada in care s-au inregistrat 2.356 INFARCTE si alte afectiuni ale inimii. In randul celor mai stresati de locul de munca, riscul unui infarct a fost cu 23% mai mare, chiar si dupa revizuirea unor factori precum stilul de viata, varsta, sexul si statutul social.

La locul de munca exista si alti factori, care influenteaza nivelul de stres si sanatatea, a adaugat Steptoe. "Exista acea incertitudine legata de PASTRAREA LOCULUI DE MUNCA si faptul ca angajatii se gandesc daca salariile lor vor creste pe masura muncii depuse", a mai spus medicul.

Atat angajatorii, cat si angajatii, ar putea lua unele masuri, pentru a reduce stresul, a precizat Steptoe. Acelasi studiu arata insa ca fumatul si lipsa activitatii fizice reprezinta in continuare cele mai mari riscuri care pot duce la aparitia infarctelor.

manager.ro 

4 pisici

Patru bărbaţi s-au lăudat despre cât de deştepte sunt pisicile lor.

Primul om era inginer, al doilea om era contabil, al treilea om era chimist şi omul al patrulea era angajat al guvernului.

Pentru a demonstra asta, inginerul a chemat pisica lui:

"T la pătrat, fă-ti jobul."
T la pătrat s-a urcat pe birou, a luat nişte hârtie şi pixul şi a trasat imediat un cerc, un pătrat, şi un triunghi.

Toată lumea a convenit că a fost destul de deştept.

Dar contabilul a spus că pisica lui ar putea face mai mult. El a chemat şi pisica lui şi a zis:

"Foaie de calcul, fă-ti jobul." Foaie de calcul s-a dus la bucătărie şi s-a întors cu o duzină de prăjituri.
Ea le-a împărţit în 4 grămezi egale de cîte 3 prăjituri.

Toată lumea a convenit că a fost bună.

Dar chimistul a spus pisica lui ar putea face şi mai mult.

El a chemat şi pisica lui şi a zis:
"Măsura, fă-ti jobul." Măsura s-a trezit, mers la frigider, a luat un litru de lapte, a luat o sticlă de 10 uncii din dulap şi a turnat în sticlă exact 8 uncii fără verse o picătură.
Toată lumea a convenit că a fost destul de bine.

Apoi cei trei oameni s-au întors spre angajatul guvernului şi au spus: "Ce poate face pisica ta?"
Angajatul guvernului a chemat pisica lui şi a spus, "Pauza de cafea, fă-ti jobul."

Pauza de cafea sări în picioare ....... mâncă toate prăjiturile, bău laptele ........ se c.. pe hârtie ....... regulă celelalte trei pisici ....... apoi pretinse că ultima activitate l-a rănit la spate. A întocmit un raport pentru condiţiile nesigure de muncă ....... a cerut despăgubiri acordate lucrătorilor, apoi plecă acasă pentru tot restul zilei, în concediu medical

Iată, prietene, de ce toată lumea vrea să lucreze pentru GUVERN.