Se afișează postările cu eticheta creier. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta creier. Afișați toate postările

Trairi

Fumez prea mult. Mi-am schimbat țigările, c-am zis că poate dacă îmi iau altele mai tari fumez mai puțin. Am fumat și mai mult. Am revenit la ale mele cu multe păreri de rău și umile scuze. Mi-era dor. Da, sună stupid, dar m-am atașat emoțional de fiecare pachet de Marlboro pe care l-am cumpărat în viața asta. Mă simt ca un burete uriaș. Absorb atât de multă cafea pe zi încât știu că o să mor cu minim 10 ani mai devreme. Dorm puțin sau dorm foarte mult. Sunt teleghidată de fiecare dată când mă trezesc, de parcă mi-a aruncat cineva creierul într-un mixer. De-asta nu dorm, nici ziua, nici noaptea.
Oamenii se tot schimbă în jur. Am trecut de etapa 1 în care mă întrebam Ce se mi poate întâmpla, am trecut de etapa 2 cu Doar mie mi se putea întâmpla, am ajuns la etapa 3 cu atacurile de panică și bun venit etapa 4: nu-mi mai pasă ce se întâmplă. Nu mă mai afectează nimic. În câteva săptămâni am ajuns goală. Mi-am dat singurul gram de bunătate în încercarea de a salva pe cineva și am eșuat lamentabil. Nu știu dacă să mă simt dezamăgită de mine, dar sunt bine acum. Zero trăiri, zero sentimente, zero afecțiune. Am mai fost aici. Nu știu sincer de ce am plecat atunci. Afară e frig și în mine e frig dar, dumnezeule, mie îmi e al dracului de cald.



Mereu am fost echilibrată și stabilă emoțional. Coșmarul vieții mele a fost să fiu înconjurată numai de oameni bipolari și care mi-au distrus treptat, fără să-mi dau seama, starea interioară. După un declin continuu și multă dezamăgire, cazi, te lovești într-un hal fără de hal, te ridici și vezi lucrurile altfel. Rupi legături cu oameni, creezi legături cu tine însuți. Viața este într-o continuă schimbare dar tu, tu rămâi la fel. Dureros de complexă.
Școala te face să te simți ca ultima proastă. Muncești pe brânci ca la mijlocul ultimei zile din săptămână să îți dai seama că muncești degeaba. Mai bine dormeai. Mai bine nici nu te gândeai să te dai jos din pat. Cu fiecare zi în care trebuie să respect programul educațional simt că mă pierd pe mine însămi. Mă regăsesc mereu când ajung acasă, frântă de oboseală, aprind o țigară și mă uit de la balcon la oamenii care mișună pe străzi. Pierduți.

Jocurile video duc la cresterea creierului

Cercetatorii germani au ajuns la concluzia ca jocurile pe calculator pot duce la cresterea anumitor zone ale creierului! Mai exact, regiunile care au avut parte de o crestere vizibila sunt cele responsabile pentru orientarea in spatiu, memoria si planificarea strategica.
Cei de la Max Planck Institute le-au cerut unor adulti sa joace Super Mario 64 timp de 30 de minute in fiecare zi pe o perioada de 2 luni. Concluzia e clara - cei care au participat la acest studiu au dat dovada de o imbunatatire in ceea ce priveste materia cenusie.











Un grup de control a fost folosit ca o comparatie, in acesta fiind oameni care nu au jucat in aceeasi perioada de timp. Cercetatorii au masurat apoi volumul creierului fiecaruia folosind RMN-ul. Astfel, ei au descoperit ca, in comparatie cu cei nu au jucat, ceilalti au nivele mai mari de materie cenusie. Cresterea a fost inregistrata in hipocampusul drept, in partea dreapta a cortexului prefrontal si in cerebel.

"Daca precedentele studii au demonstrat diferente in structura creierului la gameri, acest studiu poate demonstra direct cauza intre jocurile video si cresterea in volum a creierului. Asta arata ca anumite regiuni ale creierului pot fi antrenate prin jocurile video" a spus Simone Kuhn, cercetator sef la Centrul pentru Cercetare Psihologica de la Institutul Max Planck pentru dezvoltarea umana.
Dr Kuhn si colegii ei cred ca jocurile video pot fi folosite si ca metoda de terapie pentru pacienti cu probleme mentale, pentru oameni care au anumite zone ale creierului alterate sau reduse, precum schizofrenia, stresul post-traumatic sau boli neurodegenerative precum Alzheimer.


yoda.ro

Memorie bună



Cu toţii avem momente în care uităm unde ne-am pus ochelarii, numele unui prieten sau ne dăm seama la supermarket că am lăsat acasă lista de cumpărături. Aşa că dorim să facem ceva pentru o memorie mai bună. Astfel de scăpări sunt destul de comune mai ales după 40 de ani, dar asta nu înseamnă că nu putem să găsim remedii pentu o memorie mai bună. Mai ales că nu dorim că aceste scăpări de memorie să devină mai dese, pe măsură ce trec anii. Potrivit cercetătorilor, dacă ne menţinem creierul sănătos cu dieta potrivită şi cu exerciţii care să ne stimuleze funcţiile cognitive vom avea o memorie bună şi un creier puternic.

Iată 7 sfaturi care te pot ajuta să ai o memorie excelentă:
 
Mănâncă peşte o dată pe săptămână pentru o memorie de elefant Potrivit mai multor studii de specialitate, oamenii care au în meniul săptămânal peşte reduc cu 60% riscul de a dezvolta Alzheimer. DHA, un tip de omega 3, este motivul acestui rezultat . El se găseşte în cantităţi mari în creier şi în peştii de apă rece, precum somonul şi codul. În plus, cercetări recente realizate de către Centrul Medical Chicago, o masă săptămânală pe bază de fructe de mare poate încetini declinul cognitiv cu 10% pe an.


Fă pauze zilnice în care să te implici în jocuri care stimulează creierul ca să ai o memorie bună

Când este vorba despre creier, unul dintre factorii de care oamenii uită cel mai des este stimularea mentală. Oamenii sunt creaturi cărora le place rutina şi, prin urmare, au tendinţa de a se implica în aceleaşi activităţi şi acelaşi tipar comportamental. Însă, creierul preferă noutatea şi evenimentele neaşteptate. Iar când, în mod regulat, ne supunem unor provocări mentale nu doar că ne menţinem potenţialul intelectual, dar şi reducem riscul de a avea scăpări de memorie cauzate de îmbătrânire. De la Mah Jongg la Sudoku, niciodată nu vei şti care îţi place mai mult până nu le încerci pe amândouă.



Nu evita evenimentele şi întâlnirile importante ale familiei pentru o memorie de calitate

Dacă te îndoieşte de puterea socializării, ia în considerare următorul fapt: experţii cred că socializarea, ca şi alte forme de exerciţii mentale (precum cuvintele încrucişate), pot construi rezerve mentale – un rezervor ale funcţiilor creierului pe care să le foloseşti atunci când alte părţi ale creierului cunosc un declin. Când interacţionezi cu alţi oameni foloseşti aceleaşi structuri mentale – lobii frontali – responsabile pentru funcţiile de execuţie – precum planificarea, luarea deciziilor şi controlul responsabil. În plus, socializarea menţine creierul sănătos prin reducerea nivelului de cortizol – hormonul stresului.

Sportul te ajută să ai mintea ascuţită ceea ce este vital pentru memorie

În afara unei diete sănătoase, una dintre cele mai bune modalităţi pentru menţinerea sănătăţii creierului este mişcarea fizică regulată. Activitatea cardiovasculară împinge sângele bine oxigenat în creier. Iar sângele aduce cu sine şi nutrienţi importanţi precum glucoza, un aliment esenţial pentru celulele creierului. Iar mişcarea fizică regulată are şi alte beneficii, precum întărirea vaselor de sânge şi împiedicarea producerii atacurilor cerebrale.


Amintirile fericite sunt excelente când vorbim despre memorie 

Experţii ştiu foarte bine că emoţiile pozitive au un efect benefic atât în ceea ce priveşte abilitatea creierului de a procesa informaţiile, cât şi când este vorba despre sănătatea creierului pe termen lung. Potrivit unui studiu realizat în 2007, oamenii care experimentează frecvent emoţii pozitive sunt cu 60% mai puţin predispuşi să le fie afectate funcţiile cognitive, pe măsură ce îmbătrânesc. O altă descoperire legată de emoţiile pozitive, este că aceşti oameni au un nivel mai scăzut de cortizol şi au obţinut mai multe puncte la testele de memorie.

Învaţă să uiţi
Este important să ştii ce şi când să uiţi. O zi obişnuită este plină de informaţii, iar dacă uităm ceva, avem impresia că memoria a început să ne lase când de fapt creierul este înţesat cu prea multe date nefolositoare. Cele mai multe dintre informaţiile pe care le primim zilnic nu merită înregistrate. Un creier în formă va da deoparte datele nefolositoare şi îşi va aminti numai ceea ce este important. Spre exemplu, cu cât mai repede îţi uiţi vechiul PIN cu atât mai rapid îţi vei aminti noile numere.


Trage un pui de somn, chiar şi unul scurt
Este excelent dacă poţi să dormi puţin în timpul pauzei de masă: potrivit unor studii realizate în Germania, chiar şi numai 6 minute de somn pot îmbunătăţi substanţial memoria. Timp de 60 de minute 3 grupe de voluntari au fost supuse următorului test: primul grup a stat treaz pe toată durata experimentului, al doilea grup a dormit timp de 6 minute, iar ultimul între 30 şi 45 de minute. Rezultatele au fost următoarele: cei care au stat trezi pe toată durata studiului au fost întrecuţi la teste de celelalte două grupuri. Însă, în mod surprinzător, cei care au dormit numai 6 minute au obţinut acelaşi punctaj la test cu cei care s-au odihnit mult mai mult.

sfatulparintilor.ro

Creierul



Desi aproape insesizabile cu tehnologia de la momentul prezent, procesele neurologice care guverneaza relatiile dintre barbati si femei sunt net diferite de la un sex la altul, cel putin conform unor studii medicale recente intreprinse asupra creierului uman care au descoperit faptul ca barbatii si femeile gandesc si reactioneaza cu totul altfel atunci cand intra in contact cu sexul opus.
Plecand de la punerea sub analiza a diferentelor vizibile dintre creierul masculin si cel feminin (ex.: dimensiune, numar total de celule nervoase etc.) si ajungand apoi la nuante mai greu de sesizat la o prima vedere (ex.: creierul feminin este mai mic, dar poseda conexiuni nervoase mai multe si mai eficace), savantii au reusit sa prezinte niste concluzii de maxim interes pentru noi toti si modul in care relationam cu persoane care tin de sexul opus.

Barbatii, de exemplu, folosesc cu predilectie partea stanga a creierului, mai activa la dansii si intretinand procesele mentale care tin de analiza, ratiune, observatie, pe cand femeile pot folosi ambele emisfere ale creierului lor la fel de eficient, de unde si usurinta cu care proceseaza adeseori datele cu un randament crescut fata de cel prezent in cazul barbatilor.

Pentru barbati este prin urmare firesc sa abordeze aproape orice problema, inclusiv o relatie romantica, intr-un mod rational, pragmatic si chiar programat, in cazul femeilor lucrurile fiind usor mai complexe, ele introducand in ecuatie si multa creativitate, dar si afectele, care vor fi mereu prezente in discursul lor chiar si atunci cand comunica intr-un mediu profesional si nu doar atunci cand sunt implicate intr-o relatie romantica.

Fiind mai practici si exploatand la maximum resursele oferite de emisfera stanga a creierului lor, barbatii reusesc sa se descurce mult mai bine in orice situatie care necesita un algoritm simplu si clar pentru a fi dusa la capat, femeile la randul lor facand mai greu fata din acest punct de vedere, dar reusind sa castige simtitor la toate capitolele odata ce capata o mai buna experienta si abilitatile necesare ducerii la bun sfarsit a unei sarcini oarecare.

Barbatii se descurca deci mai bine pe un teritoriu necunoscut, ei reusind sa identifice in aproape orice situatie rezolvari rationale si corecte, dar femeile vor putea face o treaba mult mai buna decat barbatii pe un teren deja familiar, unde ele stiu cu exactitate pasii de urmat precum si modalitatile prin care sa extraga un maximum de eficienta apeland la toate resursele aflate la indemana lor.

Desi pare paradoxal, femeile au o capacitate de memorizare superioara barbatilor, asta in ciuda faptului ca la barbati creierul este mai bine dezvoltat. Savantii au pus acest lucru pe seama numarului mai mare de conexiuni nervoase prezente in creierul feminin, nu intamplator femeile tinand minte chiar si cele mai lipsite de importanta detalii spre deosebire de barbati care pot uita repede chiar si ce au servit la masa cu o zi inainte.

O alta diferenta cu implicatii majore asupra comportamentului diferit al barbatilor si femeilor este data de dimensiunile sistemului limbic, responsabil cu controlul emotiilor, atasament, dispozitia de moment etc, la femei sistemul limbic fiind mai dezvoltat, de unde si deschiderea lor fata de sentimentele celorlalti, usurinta cu care pot relationa cu altii precum si punerea pe prim plan a valorilor care promoveaza familia, dragostea, sensibilitatea etc.

Tot din cauza sistemului limbic mai dezvoltat, femeile sunt mai vulnerabile fata de stres si afectiunile psihice, ele cazand mai usor, dar avand totodata si o capacitate de recuperare mai mare decat barbatii care vor ceda mai greu, dar isi vor reveni dupa un esec mai greoi din cauza sistemului lor limbic mai putin dezvoltat care nu incurajeaza contactul cu eul lor profund sau comunicarea deschisa cu alte persoane.

Aflate abia la inceput de drum, studiile medicale care incearca sa descopere cu dovezi stiintifice diferentele dintre barbati si femei la nivel neurologic se afla deja pe un drum ascendent, rezultatele preliminarii fiind nu doar incurajatoare, dar si cat se poate de solide, deloc dificil de interpretat inclusiv de catre persoanele de rand si nu doar de catre specialistii in medicina.

Femeile si barbatii sunt construiti aproape identic, dar exista in mod clar si diferente nete intre cele doua sexe, iar eforturile savantilor incearca sa aduca mai multa lumina exact in aceasta arie inca neexplorata a creierului omenesc, respectiv sa ne ajute pe toti sa ne privim cu mai multa onestitate, lasand prejudecatile deoparte si recunoscand deschis atat plusurile cat si minusurile care ne fac atat de contradictorii si complicati deopotriva pentru sexul opus cat si, nu de putine ori, chiar pentru noi insine.



egirl.ro

Cum Sa Iti Antrenezi Creierul Sa Fie Mai Concentrat


Miniprix.ro
Ca si antreprenor, ai foarte multe lucruri de facut. Este foarte dificil sa ramai concentrat atunci cand ai multi angajati, clienti, e-mailuri si telefoane la care trebuie sa raspunzi. Intelegand limitele creierului tau si lucrand imprejurul acestora te poate ajuta sa iti imbunatatesti capacitatea de concentrare si sa iti sporesti productivitatea.
Creierele noastre isi pierd foarte repede concentrarea, asa ca mediul digital din ziua de azi iti face creierul sa fie din ce in ce mai putin concentrat asupra anumitor lucruri. “Distragerea atentiei semnaleaza ca ceva s-a schimbat”, “O distragere este o alerta, orienteaza-ti atentia aici acum, asta poate fi periculos”. Reactia creierului este automata si virtual de neoprit.
In timp ce multitasking-ul este o aptitudine importanta, ea are si o parte mai negativa. “Ne reduce inteligenta, scazandu-ne IQ-ul”, “Facem greseli, spunem lucruri gresite cand nu trebuie sau pronuntam cuvinte gresit”. Pot spune ca distragerea atentiei este un lucru necesar pentru ca atunci in creier se aprinde un beculet, cand faci multitasking. Ai un sentiment “superior” cand faci mai multe lucruri deodata.
Obiectivul final nu este concentrarea constanta, ci o perioada scurta de distragere a atentiei in fiecare zi. Douazeci de minute pe zi de concentrare pot fi foarte eficiente. Uite cateva indicii care te vor ajuta sa devii mai concentrat si mai productiv:
1.Fa lucruri creative. De obicei facem lucruri lipsite de logica prima oara, iar apoi ne indreptam catre lucrurile mai grele. Asta iti consuma multa energie si iti micsoreaza capacitatea de concentrare. Dupa o ora de munca la birou, ai mult mai putina capacitate decat la inceput. Orice decizie pe care o luam ne oboseste creierul. Pentru a reusi sa te concentrezi eficient, inverseaza lucrurile. Vezi care lucruri necesita creativitate sau concentrare la prima ora a zilei, apoi indreapta-te catre lucrurile mai usoare, cum ar fi stergerea e-mail-urilor sau programarea intalnirilor, mai spre sfarsitul zilei.
2.Aloca-ti timp-ul calculat. Dupa ce au fost studiate o mie de persoane, s-a descoperit faptul ca noi suntem cu adevarat concentrati numai 6 ore pe saptamana. Majoritatea oamenilor se concentreaza cel mai bine dimineata ori seara tarziu dar este cunoscut faptul ca in procent de 90% din oameni cei mai multi au gandirea cea mai eficienta in afara biroului. Gandeste-te unde si cand te-ai concentrat cel mai bine, apoi aloca-ti timpul pentru lucrurile cele mai grele in acele momente ale zilei.
3.Antreneaza-ti creierul ca pe un muschi. Atunci cand faci multitasking, creierul tau se adapteaza cel mai repede. Vei incepe sa iti pierzi abilitatea de concentrare atunci cand distragerea devine un obicei. “Ne-am antrenat creierele sa nu se concentreze”
monedopedia.ro

Cum punem creierul in miscare?



Ne aflam in secolul vitezei si trebuie sa facem totul in viteza. Daca nu ne indeplinim obiectivele profesionale rapid, cu siguranta ca, mai devreme sau mai tarziu, vom fi depasiti de alte persoane dornice de afirmare. Din aceasta cauza avem tot mai putin timp pentru viata personala si aproape deloc pentru noi insine. Cu toate acestea exista 2 aspecte foarte importante fara de care nu putem inainta: un corp sanatos si o minte ascutita brici. Ambele sunt esentiale daca vrem sa ne atingem tot ceea ce ne-am propus. Ca si orice alt muschi si mintea noastra are nevoie de exercitii pentru a creste. Si numai Dumnezeu stie cata nevoie avem de un creier care sa functioneze la capacitate maxima in zilele acestea pline de provocari atat la birou cat si in viata personala. Iata 8 metode nemaipomenite de a avea o face creierul sa functioneze mai bine.


1. Rearanjeaza-ti biroul! Daca ai toate lucrurile in ordine si bine organizate, o sa-ti atuci aminte in orice moment unde ti-ai lasat un anumit obiect. Petrece-ti cinci minute in fiecare zi aranjand lucrurile pe birou si scapand de tot ceea nu este important sau folositor.


2. Fa o pauza de yoga! Exercitiile de yoga fac foarte bine creierului. Ia o pauza de cinci minute si restabileste-ti echilibrul emotional. Vei recapata toata forta si energia care te ajuta sa te concentrezi pe anumite sarcini.


3. Mazgaleste in timp ce lucrezi! Daca ai acest obicei, e foarte bine. Si oameni importanti ca Bill Gates sau Bill Clinton obisnuiesc sa faca asta. De ce? Pentru ca este un bun exercitiu de focusare si de aducere aminte. Un studiu recent releva faptul ca persoanele care obisnuiesc sa se joace cu creionul pe hartie in timpul sedintelor aveau rezultate cu 29 la suta mai bune la testele de memorie cu privire la chestiunile discutate in timpul sedintei decat cei care nu faceau acest lucru.


4. Intalneste-te cu prietenii! Reteaua de prieteni, si nu vorbim aici, de prietenii virtuali, te ajuta sa-ti pastrezi si sufletul, dar mai ales creierul tanar. Studii recente releva faptul ca o persoana care nu socializeaza suficient incepe sa aiba probleme de memorie cu sase ani mai devreme decat cei care sunt tot timpul in contact cu prietenii si familia.


5. Joaca-te! O buna modalitate de a-ti pastra capacitatile intelectuale este sa faci si pauze. De fiecare data cand ai un moment de respiro, alege-ti un joc online contracronometru. In acest fel, nu numai ca te relaxezi, dar iti obisnuiesti creierul sa gandeasca rapid.


6. Poarta ceasul cu susul in jos! De fiecare data cand vei vrea sa afli cat e ceasul, vei fi nevoit sa te concentrezi putin pentru a te dumiri. Va fi mai greu la inceput, insa creierul va primi antrenamentul de care are nevoie pentru a fi in forma.


7. Invata sa retii un nume. Cand intalnesti pe cineva, ca sa-i retii numele asociaza-l cu altceva mult mai familiar tie. Daca pe noua ta colega o cheama Elena, de exemplu, asociaz-o cu vreo matusa, cu Elena din Troia sau cu oricare Elena celebra iti vine atunci in minte.


8. Fa sarituri. Iti mai aduci aminte de orele de sport din copilarie cand sareai din pozitie de drepti cu mainile si picioarele departate? Exact acelasi gen de exercitii aerobice iti ajuta creierul sa se revigoreze. Cinci minute de astfel de exercitii la birou vor face minuni! Fa abstractie de colegul care probabil va rade de tine. El ramane cu rasul, iar tu cu creierul tanar!
sfatulparintilor.ro

5 gustari care iti restarteaza creierul



Este ora 3 dupa-amiaza, unde este mintea ta? Daca esti adormit si nu te poti concentra inseamna ca alimentatia sanatoasa nu e un termen din vocabularul si, mai ales, din stilul tau de viata. Inainte sa te grabesti sa iti iei o cafea, incearca una din gustarile urmatoare si vei vedea ca te vei trezi.

Studiile arata ca o alimentatie sanatoasa este importanta pentru creierul tau si iti influenteaza capacitatea de a memora sau de a reactiona in fata sarcinilor zilnice de la job. Creierul tau foloseste glucoza pe post de combustibil si atunci cand nivelul glucozei scade, adesea in pauza lunga dintre pranz si cina, si abilitatile tale mintale se diminueaza.

Iata 5 gustari sanatoase cu efect stimulator. Sunt gustoase, usor de preparat sau de cumparat si contin combinatii de nutrienti ce iti vor mari puterea de concentrare si memoria.

Fructe de padure si ciocolata fac parte din alimentele sanatoase care ajuta creierul

Amesteca o cana de fructe de padure cu o lingura de ciocolata neagra si o lingura de alune. Fructele de  padure contin tanine, ce protejeaza celulele creierului si imbunatatesc memoria. Combina-le cu ciocolata bogata in flavonoid si iata cum ai o gustare foarte apreciata de creierul tau.

O alimentatie sanatoasa bazata pe cereale integrale asigura aportul optim de glucoza pentru creier
Combina jumatate de cana de cereale integrake cu ¼ cana de stafide sau caise uscate, cirese sau merisoare si 1 cana si jumatate de nuci sau migdale. Cerealele sunt o sursa foarte buna de fibre, care incetinesc absorbtia glucozei. Creierul tau va avea destul timp sa isi procure energia de care are nevoie pentru a functiona pe timpul dupa-amiezei.

Humus si legume, doua elemente-cheie ale alimentatiei sanatoase pentru creier

Serveste 1/3 cana de humus cu o cana si jumatate de telina si morcovi. Iubitorii de legume reusesc adesea sa isi mentina creierul in forma pe masura ce imbatranesc, asa ca profita de aceasta gustare cand ti-e foame si pastreaza-ti creierul alert.

Sandvisul cu unt de arahide scade riscul de Alzheimer

Serveste o felie de paine neagra unsa cu unt de arahide si un mar. Untul de arahide contine grasimi monosaturate care iti tin inima sanatoasa si pot scadea riscul de Alzheimer.


Cartofi cu sos salsa si branza fac bine creierului
Poti opta pentru chipsuri de cartofi sau cartofi la cuptor cu sos salsa si cu o bucatica de branza slaba. Sosul contine rosii si ceapa, iar ambele sunt incarcate cu antioxidanti. Acestia ajuta in lupta cu radicalii liberi ce dauneaza celulelor creierului. Aceasta gustare delicioasa te va tine treaz si alert.

sfatulparintilor.ro

Neurologii au descoperit un fenomen raspandit ce blocheaza activitatea creierului.



De aceasta parere este Trevor Blake, antreprenor si  autor al cartii “Three Simple Steps: A Map to Success in Business and Life” (Trei pasi simpli: o harta a succesului in afaceri si in viata). In cartea sa, Blake descrie modul in care neurologii  au invatat sa masoare activitatea creierului cand se confrunta cu stimuli diferiti, inclusiv cu o sesiune de tanguieli.

A-i asculta pe ceilalti plangandu-se va dauna creierului tau. Jurnalistii de la Inc.com au selectat tot ce ar trebui sa stii si cum ai putea sa te protejezi. “Daca stai tintuit prea mult intr-un colt ascultand vorbele cuiva incarcat de energie negativa, si tu vei incepe sa te comporti ca atare”, spune Trevor Blake. Ba, mai rau, expunandu-te la multe vaicareli te poti...prosti. Studiile arata ca o expunere de 30 de minute (sau peste) la atitudini negative, inclusiv prin urmarirea unor materiale TV, ataca membrana neuronilor din hipocamp (parte cheie a creierului in stocarea amintirilor). “Aceeasi regiune a creierului este implicata si in rezolvarea problemelor. Cand sunteti acaparat de o persoana care se plange, practic aceasta zona este complet bruiata”, exploca Trevor Blake.


 Dar daca esti managerul unei companii, nu trebuie sa asculti despre tot ce nu merge bine in companie? “E o mare diferenta intre a ti se aduce la cunostinta ceva ce nu este in regula si niste vaicareli. De obicei, oamenii care se plang nu cauta de fapt o solutie. Ei vor doar ca si tu sa li te alaturi, sa fii in asentimentul lor si uneori chiar cauta aprobarea ta (Nu-i asa?). Asta pana cand iti afecteaza activitatea cerebrala si devii ascultator pasiv. Iar daca vei incerca sa le schimbi comportamentul, nu vei face decat sa devii tinta lor”, explica Trevor Blake.

Cum iti poti apara creierul de negativitatea celor din jur? Blake recomanda cateva tactici:

Distanteaza-te

“Tatal meu era sclavul tigarilor”, se confeseaza Blake. “Am incercat sa il schimb, dar nu a fost usor”. Blake stia ca fumatul pasiv ii poate afecta plamanii, asa ca singura solutie era sa stea la distanta de tatal sau cand fuma. “Trebuie sa tratam vaicarelile in acelasi mod”, ne sfatuieste Blake. “Creierul va va multumi daca il veti tine cat de departe puteti de cei care se plang”.

 Cere-i persoanei care se plange sa rezolve problema

Dar cand nu poti sa te distantezi, cere-i celui care se vaicareste sa rezolve problema. Responsabilizeaza-l si fa-l sa-si asume problema si sa caute o solutie. “Cand aud pe cineva plangandu-se, il intreb: “Ce ai de gand sa faci in legatura cu asta?”. Cei mai multi fug de aceasta intrebare si isi dau seama ca nu sunt interlocutorul pe care il cauta”, spune Blake. Dar o parte chiar vor incerca sa rezolve problema.

  Baricadeaza-te!

Cand esti prins in capcana vaicarelilor celorlalti, poti folosi tehnici mentale de a bloca negativitatea sa ajunga la neuronii tai. Trevor explica tehnica slujindu-se de tehnica lui jucatorului spaniol de golf Seve Ballesteros adoptata intr-un meci impotriva lui Jack Nicklaus (un meci pe care spectatorii doreau ca Ballestros sa il piarda). “A fost greu ca spaniolul sa blocheze ostilitatea multimii. Asa ca si-a imaginat ca un clopot de sticla invizibil il protejeaza”. Astfel de imagini chiar te pot proteja, daca le folosesti cu intensitate. Trevor recunoaste ca pentru el globul de sticla al lui Ballestros este mai degraba o manta  care il face invizibil, in genul celei folosite de Harry Potter.

manager.ro

Creierul uman




Creierul ascunde multe mistere si, in incercarea de elucidare si descoperire a acestora, sunt cateva curiozitati care au iesit la iveala. Va prezentam, astazi, unele din cele mai interesante lucruri despre creier.
Creierul uman ramane o enigma pentru cercetatori, neurologi, anatomisti, medici si pentru lumea intreaga. Se spunea ca ne folosim doar o parte din creier, inca nu se stie exact cat.

Totusi, ce se intampla cu restul nefolosit? Sau ce anume din posibilul comportament sau simturi ori interpretari se ascund in acele zone? Cum am putea explica patologiile nervoase si neurologice, bolile mintale sau, de ce nu, inteligenta?

7 lucruri pe care nu le stiai despre creier


1. Creierul, mai rapid ca... gandul?

Se spune ca gandul are una din cele mai mari viteze, si totusi... Iata un exemplu pentru a intelege mai clar: mergand, se intampla uneori sa te impiedici si, in mai putin de o secunda, corpul tau reuseste sa se si redreseze, deci in mai putin de o secunda interpreteaza toate modificarile tridimensionale ale echilibrului si reuseste sa identifice organele care ar putea interveni in refacerea acestui echilibru postural, trimitandu-le si semnalele pentru miscarile necesare.

Abia dupa ce ti-ai reglat echilibrul te dezmeticesti si iti dai seama ca te-ai impiedicat si era sa cazi. Mecanismele sunt foarte complexe, undeva in urechea interna se alfa organele responzabile de echilibru, cel putin al capului, dar la nivel cerebral exista organe nervoase specializate in mentinerea echilibrului intregului corp, etc. Cum este posibil? Se pare ca viteza cu care circula informatiile intre sinapsele neuronale este foarte mare, de peste 270km/h. Este exceptional cum mecanisme biofizice si biochimice pot atinge o astfel de performanta.

2. Creierul este mai activ noaptea decat ziua


In urma tuturor activitatilor pe care le intreprindem ziua, raportat la odihna din timpul noptii, tindem sa credem ca cea mai mare parte a activitatii creierului se produce ziua. Totusi, prin studii electrice si nu numai, cercetatorii au sesizat ca noaptea creierul este mult mai activ decat ziua.

Oamenii de stiinta nu au putut explica cert mecanismele care stau in spatele acestui rezultat uimitor, insa ei cred ca activarea intensa cerebrala din timpul somnului se datoreaza tuturor proceselor reparatorii atat la nivel celular si energetic, cat si ca ansamblu functional, ca structurare a memoriei, estompare a stimulilor afectivi prea puternici sau marcanti. Pactic are loc o reechilibrare atat fizica, dar si psihica, emotioanala, comportamentala.

3. Cu cat avem un IQ mai mare, cu atat visam mai mult

Cu cat creierul nostru reuseste sa acumuleze si sa proceseze mai multa informatie, cu atat are mai multa nevoie de a amortizeaza excesele, pe care le prelucreaza si le inhiba sau potenteaza ori elibereaza sub forma de vise. Ideea de interpretare a viselor are deci un gram de adevar, astfel ca, dimineata, daca va ganditi la ce ati visat, puteti deduce unde sunt punctele de tensiune in subconstientul vostru, puncte ce va pot afecta viata, avand puterea de a le estoma si in mod constient.

4. Neuronii sunt regenerabili si continua sa creasca toata viata


Mai bine de o suta de ani s-a considerat ca neuronii nu se regeneraza. Ulterior, prin studii recente s-a ajuns la concluzia ca marea majoritate a neuronilor cresc si se dezvolta pana in jurul varstei de 7 ani, de aceea copilul mic trebuie sa aiba tot felul de activitati care sa ii puna la treaba atat capacitatile intelectuale, cat si motrice (dans, pian, alte sporturi ce necesita o coordonare mai intensa, nu doar alergare).

Ulterior, alte studii au scos in evidenta ca unii neuroni se regenereaza chiar la 2 saptamani. Acest fapt s-a aflat in incercarea de a explica functia olfactiva (mirosul). La anumite mirosuri foarte puternice sau care contin noxe toxice neuronii olfactivi, o buna parte din ei, mor. La cateva astfel de intamplari, daca nu s-ar regenera, ar trebui sa fie distrusi toti si noi sa ramanem fara miros. Insa acest lucru nu se intampla, pentru ca la doua saptamani neuronii olfactivi se regenreaza, mentinandu-ne functia olfactiva in bune conditii. Totodata, alti neuroni din creier se regenereaza, unii cu o rata foarte lenta, de exemplu de 30 de ani.

5. Creierul nu poate simti durerea

Desi el reprezinta centrul de perceptie si interpretare a durerii, totusi materia nervoasa propriu-zisa nu prezinta receptori pentru durere. Va ganditi probabil: atunci cum ne doare capul? Sau de ce apar la un moment dat acele dureri insuportabile cand exista o tumora cerebrala care creste si apasa pe materia nervoasa? Aceste dureri apartin tesuturilor adiacente materiei nervoase, ele fiind inclusiv de natura vasculara (cand creste tensiunea intracraniana ne doare capul).

6. Creierul este cel mai mare consumator de energie


Desi reprezinta doar 2% din greutatea corpului, creierul are nevoie de 15% din cantitatea totala de sange si de 20% din cantitatea de oxigen pentru a functiona, precum si de o mare cantitate de glucoza pentru a-si desfasura procesele.

7. Folosim mai mult de 10% din creier


Exista un mit cum ca noi ne-am folosi in jur de 7% din creier si doar Einstein a folosit 10%. Cercetatorii au ajuns, insa, la concluzia ca, in orice moment, tot creierul nostru are o activitate mai mult sau mai putin intensa, insa cel putin o activitate bazala, care sa-i mentina tonusul.

Practic, nu exista zona inactiva din creier si dupa rezultatele cercetatorilor ne folosim mai mult din materia nervoasa, practic fiecare arie intra in activare intensa in anumite situatii. De asemenea, capacitatea noastra de a stoca informatii in memorie este imensa, celulele creierului uman pot stoca de cinci ori mai multa informatie decat Eciclopedia Britanica (cel putin, asa sustin teoriile).

avocatnet.ro

Varsta creierului

Cum calculeaza chinezii varsta creierului!

Un test care verifica varsta creierului daca este egala cu varsta...corpului sau... mai in varsta!!!
1. click pe "Start"
2. Asteapta numaratoarea inversa: 3, 2, 1
3. Memoreaza pozitia numerelor pe ecran si click pe cercurile de pe ecran in ordinea crescatoare a numerelor, de la cel mai mic la cel mai mare.
4. La sfarsit calculatorul va va da virsta creierului vostru. Succes!

http://flashfabrica.com/f_learning/brain/brain.html

Cele 5 Legi BioLogice

CORPUL SE VINDECA SINGUR


CATALIN BOTEZATU - magazin oficial


Rezolvarea conflictului generat de semnalele initiale reprezinta inceperea fazei a doua a programului biologic. Emotiile si organismul nostru se comuta imediat in modul de reparare, programul de vindecare fiind asistat in mod direct de sistemul nervos vegetativ. Pe perioada fazei de vindecare, apetitul revine, dar suntem foarte obositi (putem chiar sa nu avem puterea de a ne ridica din pat). Odihna si furnizarea tuturor nutrientilor necesari organismului sunt esentiale pe perioada de vindecare. A doua faza este denumita faza calda si, in aceasta perioada, vasele de sange se maresc, incalzind extremitatile si pielea.

Odata cu rezolvarea conflictului se produce o schimbare la nivelul organelor, proliferarea celulara (vechiul creier - controlul cresterii tumorale) si distrugerea celulara (creierul nou - controlul degradarii tesuturilor) se opresc imediat si este declansat procesul de reparare specific. O zona care s-a necrozat sau a prezentat ulceratii in timpul fazei active a conflictului este acum regenerata si refacuta cu celule noi. Acest proces este insotit, de regula, de inflamatii potential dureroase cauzate de edeme care protejeaza tesutul pe durata vindecarii. Alte simptome tipice regenerarii sunt: hipersensibilitate, mancarimi, spasme (daca tesuturile musculare sunt implicate) si inflamatii. Exemple de boli care apar doar in procesele de vindecare sunt: diferite probleme de piele, hemoroizi, laringita, brosita, artrita, ateroscleroza, disfunctii ale rinichilor si vezicii urinare, anumite boli ale ficatului si infectii (vezi mai jos).

Bazandu-se pe observarea multiplicarii celulare (mitoza) si pe distinctia standard dintre tumoare benigna si maligna, medicina conventionala interpreteaza procesul natural de producere celulara a tesutului care se vindeca drept tumoare maligna

.

In GNM distingem la fel doua tipuri de tumori. Dar tumorile nu sunt impartite in bune sau rele, ci mai degraba sunt clasificate dupa tipul de tesut si zona cerebrala din care provin si de unde sunt controlate. Exista acele tumori care se dezvolta, in mod exclusiv, in faza activa a conflictului- soc (tumorile pulmonare, tumorile de colon, tumorile la ficat, tumorile uterului, tumorile la prostata etc.) si cele care apar in timpul procesului natural de vindecare.

In felul in care creierul vechi controleaza cancerul, cresterea tumorala nu este nici accidentala si nici fara sens, din moment ce proliferarea celulara se opreste, de indata ce tesutul este reparat. Cancerul testicular, cancerul ovarian, limfomul, limfomul non-Hodgkin, diferitele tipuri de sarcom, carcinomul bronhial si laringial si cancerul cervical, toate sunt de natura curativa si fenomene exclusive ale fazei de vindecare. Cu conditia ca procesul de vindecare sa nu fie intrerupt de medicamente sau de o revenire a conflictului soc, aceste tumori dispar pana la urma, pana la sfarsitul procesului de vindecare.

Al doilea tip de cancer mamar, carcinom in situ (DCIS), intra de asemenea in aceasta categorie. In timp ce un cancer de san este un indicator ca femeia este in faza activa a conflictului de tip grija, un cancer in situ este un semn pozitiv ca problema asociata conflictului de separare a fost rezolvata. O femeie nu face un cancer de san fara motiv! Asa cum nici faptul ca el se dezvolta exact in sanul stang nu este o coincidenta.

IMPORTANTA LATERALITATII NOASTRE BIOLOGICE


Fly-Go.ro


Dr. Hamer a descoperit ca lateralitatea determina daca o boala precum este cancerul, se dezvolta in partea stanga sau dreapta a organismului. Aceasta este regula: o persoana dreptace raspunde unui conflict cu mama sa sau cu copilul cu partea stanga a organismului, si cu partea dreapta la un conflict cu tatal sau partenerul, fratii, rudele, prietenii, colegii, etc. Pentru stangaci este invers. Exista intotdeauna o relatie inversa intre creier si organism, pentru ca fiecare emisfera a creierului (mai putin partea amigdaliana) este in relatie directa cu partea opusa a corpului. Cel mai simplu mod de a descoperi lateralitatea noastra biologica este sa batem din palme. Palma care este deasupra indica daca suntem stangaci sau dreptaci. Astfel, un cancer in sanul drept, un chist ovarian in ovarul stang, o problema de piele pe partea dreapta sau stanga (sau amandoua), o paralizie motorie pe partea dreapta (dupa un atac cerebral), ne dau un prim indiciu despre cine a fost implicat atunci cand conflictul originar a avut loc. In ceea ce priveste conflictele mai avansate (si regiunile cerebrale), statutul hormonal trebuie de asemenea luat in calcul, pentru o evaluare precisa.

ROLUL BENEFIC AL MICROBILOR

Un alt aspect al cercetarilor Dr. Hamer este acela al rolului microbilor pe durata procesului de dezvoltare a bolii. Pe scurt, a aflat ca microbii precum ciupercile, bacteriile si virusii sunt activi doar pe durata procesului de vindecare si maniera in care ei opereaza este in deplina concordanta cu logica evolutiva (A Patra Lege Biologica). Bacteria de tuberculoza, spre exemplu, populeaza doar tesuturile controlate de creierul vechi. Functia lor pe timpul procesului de vindecare este de a descompune tumorile care nu-si mai au rostul: tumorile pulmonare, tumorile de colon, tumorile la rinichi, tumorile la prostata, tumorile la uter, tumorile de san, melanoamele si mesothelioma. Bacteriile tuberculozei sunt esentiale pentru descompunerea constructiilor celulare ce au proliferat cu un anumit scop biologic, in timpul fazei active a conflictului. Daca bacteriile necesare nu sunt disponibile din cauza vaccinarii sau a uzului excesiv de antibiotice sau in urma chimioterapiei, tumorile nu se pot dezintegra cum trebuie. Ca urmare, raman pe loc si sunt incapsulate in mod inofensiv. Detectate la un control de rutina totusi, ele pot fi diagnosticate ca si cancer si noi conflicte potentiale pot aparea in urma aflarii vestii, cu noi simptome. Intelegand legile biologice ale desfasurarii bolilor, aceasta perspectiva poate fi eliminata. In timp ce bacteriile descompun tumorile cu celule care nu mai sunt necesare, virusii sunt implicati in procesul de vindecare al tesuturilor coordonate exclusiv de cortexul cerebral (ex: bronhiile, mebrana nasala, mucoasa stomacala, mucoasa canalelor biliare si epiderma). Hepatita, pneumonia, herpesul, gripa si gripa stomacala indica faptul ca procese virulente naturale de vindecare sunt in curs. In ceea ce priveste rolul virusilor, Dr. Hamer prefera sa vorbeasca de virusi ipotetici, din cauza ca, in ultimul timp, existenta virusilor este pusa in discutie. Acest lucru este in concordanta cu descoperirile initiale ale Dr. Hamer, care evidentiau faptul ca procesele de reconstructie si regenerare ale tesuturilor necrozate sau ulcerate au totusi loc chiar si in absenta virusilor specifici tesuturilor respective. Dilema in care se gaseste medicina conventionala este aceea ca esueaza in a recunoaste tiparul de evolutie in doua faze al fiecarei boli, prima faza, aceea a conflictului activ, fiind in mod obisnuit scapata din vedere. Din moment ce microbii sunt activi doar in faza de vindecare, iar activitatea acestora este in mod normal acompaniata de inflamatii, febra, puroi, supurari si dureri, microbii sunt considerati raufacatori si cauza a bolilor infectioase. Dar microbii nu provoaca boli. Pana la urma, este organismul nostru cel care angajeaza microbii pentru a optimiza procesul de vindecare. Microbii pot fi bineinteles transmisi, dar ei raman inofensivi, pana in momentul in care persoana este in faza de vindecare a aceluiasi tip de conflict.


Campanie vanzari buybooks.ro


PUNAND LA INDOIALA METASTAZELE

Bazandu-se pe GNM "Sistemul Ontogenetic al tumorilor", teoria vast raspandita a metastazelor care sugereaza ca celulele canceroase migreaza prin vasele de sange si limfa, cauzand tumori si in alte locuri ,este, in cuvintele Dr. Hamer, pura fictiune academica. Celulele in general si celulele canceroase in mod special nu isi pot schimba, sub nici o forma, structura lor histologica sau sa treaca de bariera bacteriana. De exemplu, o celula canceroasa a unei tumori pulmonare, care este de origine endoderma, controlata de zona amigdaliana a creierului si care prolifereaza de-a lungul fazei active a conflictului, nu se poate transforma intr-o celula osoasa, care este de origine mesoderma si este controlata de cortexul cerebral, celula care se deterioreaza in timpul fazei active a coflictului, in procesul de decalcifiere. In scenariul cancerul pulmonar metastazeaza la oase, celulele cancerului pulmonar creaza de fapt un gol (descompunere celulara!—reversul cancerului) in anumite oase din organism. Trebuie de asemenea sa ne intrebam de ce celulele canceroase rareori se raspandesc la tesuturile vecine, de exemplu: de la uter la cervix. Daca celulele canceroase calatoresc prin sange, de ce nu este atunci scanat sangele donat, pentru a cauta celule canceroase? De ce nu sunt atunci gasite o multitudine de tumori in peretii vaselor de sange ai pacientilor bolnavi de cancer?

Acum doi ani ,pe 19 August 2004, ziarul canadian Globe and Mail a publicat un articol intitulat, Cercetatorii urmaresc testele de sange pentru cancerele de san, continand declaratiile revelatoare: Vanatoarea celulelor canceroase in fluxul sangvin a durat 10 ani si pana de curand, nici o tehnologie existenta nu e reusit sa izoleze in mod cert o singura celula tumorala, dintre milioanele de celule rosii si albe continute in orice mostra de sange uman. In afara faptului ca vanatoarea este departe de a fi incheiata (asa cum indica articolul), nu sugereaza asta cumva ca ipoteza metastazelor a dezinformat publicul si a speriat de moarte milioane de pacienti de cancer, de-a lungul ultimelor patru decenii ?

Dr. Hamer nu neaga, bineinteles, posibilitatea aparitiei celui de-al doilea cancer, dar aceste tumori succesive nu sunt cauzate de migrarea celulelor canceroase care se transforma, in mod miraculos, intr-un tip diferit de celula, ci mai degraba sunt urmarea noului conflict-soc. Noul DHS poate fi declansat de o alta experienta traumatizanta aditionala, sau prin socul provocat de diagnostic. Asa cum am mentionat mai devreme, un diagnostic neasteptat de cancer, sau a-i comunica cuiva ca are metastaze, poate declansa o spaima de tipul frica de moarte (provocand cancer pulmonar) sau orice alt tip de diagnostic relationat cu socul emotional, cauzand noi cancere in diferite alte parti ale organsimului. In multe cazuri, acesti pacienti nu supravietuiesc pana in faza de vindecare, din cauza starii de stres foarte grave care ii slabeste pana la punctul in care mai au foarte putine sanse de supravietuire extrem de toxicului tratament chimioterapeutic.

Al doilea tip de cancer foarte intalnit dupa cancerul pulmonar este cancerul osos. Dr. Hamer a descoperit ca oasele noastre sunt biologic legate de increderea, respectul si stima de sine. Altfel spus, spunandu-i-se cuiva ca are o boala care ii ameninta viata, in mod special una care se presupune ca se raspandeste ca focul prin organism, este echivalent cu: acum sunt total inutil si, pe langa faptul ca ne simtim inutili, oasele incep sa se decalcifieze (in cazul cancerelor de san, deseori in zona sternului si a coastelor). Tot asa cum se rupe un os, scopul programului biologic (al bolii) apare la sfarsitul fazei de vindecare. Cand faza de reparare este completa, osul va fi mult mai puternic in zona respectiva, asigurand in acest fel ca suntem mai bine echipati, in eventualitatea aparitiei unui nou conflict al stimei de sine.

NATURA TUMORILOR CEREBRALE

Odata ce conflictul a fost rezolvat, leziunile cerebrale impreuna cu psihicul si organul aferent intra in faza de vindecare. Odata cu repararea oricarei rani se dezvolta o edema (fluid in exces) pentru a oferi protectie tesutului cerebral ce este refacut. Pe tomografie, schimbarile sunt foarte usor de observat: vizibilele inelele concentrice dispar in edema si apar acum neclare si inchise la culoare. In momentul de varf al fazei de vindecare, atunci cand edemul cerebral atinge dimensiunea maxima, creierul declanseaza un scurt si puternic impuls care expulzeaza edema. In terminologia GNM, aceasta reglare este denumita Criza epileptica (CE). In timpul crizei, intregul organism este aruncat, pentru scurt timp, intr-o stare de simpaticotonie (hiperstimularea sistemului nervos simpatic), retraind simptomele tipice fazei de conflict activ, cum ar fi transpiratie rece, extremitati reci, puls accelerat si greata. Intesitatea si durata acestei crize pre-programate este determinata de intensitatea si durata conflictului precedent. Atacurile cardiace, accidentele cerebrale, crizele de astm si cele epileptice sunt doar cateva exemple ale acestui crucial punct de revenire. Tipul de criza depinde intotdeauna de natura conflictului si de zona cerebrala corespunzatoare implicata.

Dupa ce edema cerebrala a fost impinsa afara, tesutul conectiv ce ofera suport structural neuronilor se reface in zona respectiva, pentru a restabili functiile celulelor nervoase care au fost afectate de socul datorat conflictului (DHS). Aceasta acumulare naturala este ceea ce medicina conventionala denumeste tumoare cerebrala, acesta veste avand consecinte cumplite asupra pacientului. Dr. Hamer a stabilit, in 1981, catumoarea cerebrala nu este o boala in sine, ci un simptom al fazei de vindecare, care se desfasoara paralel si la nivelul organului afectat (controlat de la nivelul creierului din zona sa specifica care se afla simultan in faza de reparare). Astfel ca Metastazele cerebrale de fapt nu exista nici ele.

TERAPIA GNM (pe scurt)

Primul pas in terapia GNM este sa oferi o intelegere a naturii biologice a simptomului, de ex: un anumit tip de cancer, in relatie cu cauzele sale pihice. O tomografie si un istoric medical complex sunt de asemenea vitale pentru a determina daca pacientul este inca in faza activa a conflictului, sau deja se vindeca. Daca este inca in faza activa, atentia trebuie indreptata asupra identificarii motivului socului initial DHS si dezvoltarea unei strategii pentru rezolvarea conflictului. Este cruciala pregatirea pacientului si informarea lui despre simptome si despre procesul vindecarii si eventualele complicatii ce pot apare. Simptomele sunt foarte previzibile! Descoperirile Dr-lui. Hamer ne furnizeaza, pentru prima oara in istoria medicinei, un sistem sigur care ne permite nu numai sa intelegem, dar si sa prezicem dezvoltarea si simptomele oricarei boli. Aceasta este adevarata medicina preventiva, un aspect al GNM care cu greu poate fi dezbatut suficient. Adevarata preventie necesita intelegerea cauzelor reale ale bolii si aceasta este exact ceea ce cercetarile Dr-lui Hamer furnizeaza in detaliu.


Intelegand cele "Cinci Legi Biologice" ale cauzei si ale procesului de vindecare al bolii, ne putem elibera de teama si panica ce deseori apar odata cu instalarea unor simptome. Aceasta cunoastere este mai mult decat putere. Ea poate salva vieti.


iShop.ro - Librarie Online